Florarul Contelui Torpedo

Cin’ s-ar fi gândit că, din şuruburi,
Înfloresc în primăvara asta muguri,
Ori spre ce albeaţă, nenufar,
S-au deschis luminile din far.
Nu te-ntreb nici cum în spate, pe aripă,
Ţi-a-nflorit garoafa roşie, în pripă...

Din cauza gravitaţiei, căderea Bastiliei

Închide, mamă, fereastra cum ştie doar
Guvernanta Clermonda.
Afară bicicletele se joacă, pe moarte,
de-a Fronda
şi din Palatul de la Valetta
la radio le vorbeşte Domnul Motocicletta.

Culcaţi sub ferestre,
bicicliştii bi-cauciucaţi
ascultă fluierând în şoaptă
înduioşaţi cum tricicletelor,
‘nainte de culcare,
li se povestesc poveşti cu motoare.

International Bicycle Tribune

- fapt divers –

O crimă e descoperită în Harlem.
Deşi Polizzia bănuieşte pe gemenii Tandem
Şi la locul faptei, sub fereastră,
Le-a fost găsită cheia franţuzească,
Inculpaţii încă susţin
C-ar fi petrecut toată noaptea
Undeva prin cartierul Brooklin,
La o Casă de Biciclete.
“E drept, trecute puţin,
Dar înc-atât de tandre şi cochete!”

Discreţia nu-i deloc vioară ruginită

Nu spun - zise bicicleta domnişoară de la pension -
Cin' sfielnic astăzi m-a luat de ghidon
Şi mi-a trimis buchet de romaniţe
Să mi-l pun diseară între spiţe,
Dar - vă rog! - la valsurile vieneze,
Când dansez cu el,
N-aruncaţi, în sală,
pioneze!

Portretul Domnișoarei B.

Cât de frumoasă erai
Și fără pereche
Cu roțile-arginte
Prinse-n ureche.

Portretul Doamnei B.

Dulce bicicletă cu ochii albaştri,
Roţi cu spiţe ai în loc de fiaştri,
Buza de sus, supărată, e doar un ghidon
Aşezată deasupră de far-papion,
Mâna dreaptă şi stângă, ascunse în albe
Mănuşi mângâie lanţul. De salbe.
Iar pe deget – inel cu piatră subţirică -,
Roşu crud, sălbatic, ochiul de pisică.